Sfantul Constantin, fiul imparatului Constantius Chlorus si al Elenei, s-a nascut la 27 februarie 272, in cetatea Naissus (astazi, Nis, in Serbia). Dupa decesul tatalui sau in 304, a devenit imparat. A intrat in conflict cu Maxentiu, fiul imparatului Maximian, care dorea sa ii ia locul.
Inaintea bataliei cu Maxentiu, in anul 312, Constantin a vazut o cruce luminoasa pe cer, insotita de inscriptia: „In hoc signum vinces” (prin acest semn vei birui). In noaptea premergatoare luptei, Hristos i s-a aratat in vis si l-a indemnat sa puna semnul crucii pe toate steagurile armatei sale. Prin aceasta actiune, Constantin a iesit invingator din lupta.
În anul 313, Constantin va emite un decret prin care oprește prigoana împotriva creștinilor, iar astfel, creștinismul devine o religie permisă în imperiu. Sub împăratul Teodosie cel Mare (379-395), creștinismul va deveni religie de stat.
În timpul domniei lui Constantin, în anul 325, s-a convocat primul Sinod Ecumenic la Niceea, unde a fost respinsă erezia lui Arie și au fost formulate primele articole ale Crezului.
Împăratul Constantin a murit în anul 337, la zece ani după moartea mamei sale.
Impărăteasa Elena, mama Sfântului Constantin, este cea care a descoperit crucea pe care a fost răstignit Hristos pe dealul Golgotei. Ea a construit Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethlehem, cea din Nazaret și multe alte locuri sfinte.
Hramul istoric al Catedralei Patriarhale din Bucuresti :
Una dintre cele mai vechi biserici din țară dedicate Sfinților Împărați Constantin și Elena este Catedrala Patriarhală din București. Această ctitorie a voievodului Țării Românești, Constantin Șerban Basarab (1654-1658), a fost sfințită în 1658 de către patriarhul Macarie al Antiohiei și al întregului Orient, împreună cu mitropolitul Ștefan al Țării Românești și cu episcopii de Râmnic și Buzău.
În anul 2002, cu ocazia sărbătorii hramului catedralei, o delegație a Bisericii Ortodoxe din Cipru i-a oferit patriarhului Teoctist Arăpașu o raclă ce conținea fragmente din moaștele Sfinților Împărați Constantin și Elena, aduse de la Mănăstirea Kykkos, împreună cu o copie a unei icoane a Maicii Domnului pictată de Sfântul Evanghelist Luca, păstrată în aceeași mănăstire cipriotă.