Lăsata Secului reprezintă ultima zi în care se poate consuma mâncare dulce înainte de începerea Postului Crăciunului. O tradiție specifică acestei zile este organizarea unor mese în familie, unde se servesc preparate din carne, dar și diverse mâncăruri dulci. După acest festin, oamenii din mediul rural obișnuiau să adune toate resturile alimentare într-o față de masă, pe care, în dimineața următoare, o scuturau spre răsărit, în curțile locuințelor, în timp ce rosteau o urare dedicată păsărilor cerului: „Păsările cerului, eu vă dau vouă hrană din masa mea, cu care să fiți îndestulate și de la holdele mele oprite.”
În dimineața zilei de 15 noiembrie, când începe Postul Crăciunului, oamenii de la sate aveau obiceiul de a spăla cu mare atenție toate vasele și tacâmurile, asigurându-se că acestea sunt complet curate de resturile alimentelor dulci, pregătindu-se astfel pentru perioada de post. Această curățare simbolizează o pregătire spirituală și fizică pentru începutul unei noi etape de abstinență.
O altă superstiție asociată cu această perioadă spune că, imediat după Lăsata Secului, este bine ca oamenii să așeze vasele cu gura în jos pentru a alunga necazurile și bolile. Această practică reflectă credințele populare care subliniază importanța purificării și protecției în fața dificultăților care pot apărea în perioada de post. Astfel, tradițiile și superstițiile din această zi contribuie la crearea unei atmosfere de respect și pregătire pentru sărbătoarea Nașterii Domnului.