Mănăstirea Pasărea este un monument istoric și de artă aflat la 29 km est de București, ctitorită la începutul secolului al XIX-lea pe malul Lacului Pustnicu și la marginea pădurii cu același nume, parte din ceea ce erau odinioară Codrii Vlăsiei.

Mănăstirea Pasărea este inclusă în Lista monumentelor istorice din România, având codul de clasificare cod LMI IF-II-a-B-15301.

Există mai multe legende care explică numele mănăstirii. Cea mai plauzibilă este aceea că numele i-ar veni de la stolurile de păsări care viețuiau în pădurea înconjurătoare. Mănăstirea îi are ca ctitori pe arhimandritul Timotei, care a ridicat aici o biserică din lemn în 1813, și pe Sfântul Calinic de la Cernica.[2] Biserica din lemn s-a prăbușit la cutremurul din 1838. Biserica mare a fost reconstruită de Sfântul Calinic, pe când era stareț la Mănăstirea Cernica, în 1846, în timp ce biserica din cimitir fusese ridicată tot de el la 1834. La această mănăstire de maici s-a călugărit spre sfârșitul vieții mama Sfântului Calinic, Floarea, devenită schimonahia Filoteia. În plan spiritual, Mănăstirea Pasărea este sora geamănă a Mănăstirii Cernica, nu doar pentru că au același sfânt ctitor, ci și după tipicul Sfântului Sava, după care se conduc amândouă mânăstirile.

Mănăstirea are ca hram „Sfânta Treime” la biserica mare și „Adormirea Maicii Domnului” la biserica din cimitir și se poate lăuda cu o bogată colecție de artă veche bisericească: icoane, ceramică, broderii, precum și mulaje în ghips aparținând sculptorului G. D. Anghel – cel care a realizat statuia lui Mihai Eminescu din fața Ateneului Roman – și care și-a trăit aici ultimii ani ai vieții, fiind înmormântat în cimitirul mânăstirii. Cea mai de preț comoară a mânăstirii o reprezintă racla cu părți din Sfintele Moaște ale Sfântului Pantelimon, Sfântului Mucenic Mina și Sfântului Mercurie.

Datorită marii valori istorice și artistice, Mănăstirea Pasărea a fost declarată în 1955 monument istoric și a fost restaurată prin grija Patriarhului Iustinian.

În atelierele mânăstirii funcționează ateliere de croitorie pentru veșminte preoțești, cruciulițe și icoane.

Pictura a fost realizată de aceiași meșteri de la Cernica, Fotache și Nicolae Polovnicul.

De-a lungul anilor numele Mănăstirii Pasărea apare pomenit în numeroase scrieri a vrednicilor nevoitori în Domnul fraţi şi surori care, fie au trecut pe aici, fie au trudit sau au trăit în acest aşezământ. În Arhiva Mănăstirii se află câteva lucrări în manuscris alcătuite de diferite maici însărcinate de Consiliul de Administraţie în diverse momente însemnate pentru viaţa Sfâtului locaş, dintre care amintesc pe cea din 1968 şi cea din 1983.

Dintre lucrările mai însemnate care oferă o viziune mai amplă asupra genezei aşezământului, antecedentele lui probabile, istoria, construcţia şi podoabele lui, reţinem: Damian Stănoiu, pe când încă mai purta sutana monahală, a tipărit la Bucureşti în 1926 lucrarea Mănăstirea Pasărea având ca surse de referinţă manuscrisele existente în Arhiva mănăstirii la acea dată, el fiind primul care a dat publicităţii date despre acest aşezământ.

Mănăstirea Pasărea a trezit interesul tânărului absolvent, la vremea aceea, al Institutului Teologic, Constantin Săvulescu, el redactând în anul 1967 Teza de Licenţă cu tema Istoricul Mănăstirii Pasărea, lucrare alcătuită şi susţinută sub îndrumarea Domnului Profesor Alexandru Elian la Catedra de Istoria Bisericii Române. Această lucrare însă, nu a văzut lumina tiparului. Constantin Săvulescu şi-a petrecut din copilărie vacanţele la Pasărea, venind la mătuşa sa, Maica Olga, şi a deprins dragostea pentru cele Sfinte, devenind mai târziu preot.

Ce se întâmplă la Mănăstirea Pasărea. Credincioșii îl numesc locul care face minuni și dezleagă blesteme, în fiecare zi de joi

O mulțime de oameni merg la Mănăstirea Pasărea cu dorințe mari și speranțe, mai ales dacă trec printr-o încercare grea a vieții.

Acest loc unic se află la 16 kilometri de București și este considerat un adevărat vindecător de probleme. Indiferent de cât de mari sunt necazurile oamenilor, aceștia își pun toată speranța în Mănăstirea Pasărea.

Aceasta are o istorie lungă și apare pe lista monumentelor istorice din România. De asemenea, numele ei vine de la păsările care roiau deasupra mănăstirii.

Înainte să se afle de puterea miraculoasă pe care o are, era vizitată de câțiva zeci de oameni. Acum, însă, numărul vizitatorilor, mai ales în zilele importante, a crescut la peste 200 de persoane.

În fiecare joi se face o slujbă specială
Dacă în alte locuri zilele de duminică sunt cele mai importante din punct de vedere al credinței, la Mănăstirea Pasărea lucrurile stau diferit. În fiecare zi de joi se face o slujbă specială, la care participă sute de persoane.

La ora 22:00 începe slujba despre care se știe că dezleagă blesteme, farmec și vindecă problemele grave ale oamenilor. Oamenii merg cu speranță în suflet și în credință și se roagă pentru vindecarea celor mai mari necazuri.

Mănăstirea Pasărea poate fi vizitată și în zilele în care nu se fac slujbe, căci este o oază de liniște și un adevărat monument istoric. În interior a fost amplasat un muzeu, iar vizitatorii se pot bucura de câteva ore în care se întorc în istorie.