Sfântul Mare Mucenic Dimitrie este prăznuit în fiecare an pe data de 26 octombrie. El a trăit în vremea împăraților Dioclețian (284-305) și Maximian (286-305). Din relatările incluse în Sinaxare aflăm că Dimitrie era fiul prefectului din Tesalonic. După ce tatăl său a murit, Dimitrie a fost numit guvernator al orașului. Deoarece nu și-a ascuns credința creștină, a fost închis. În acea perioadă, creștinii erau forțați să lupte cu gladiatori, însă aceștia aveau întotdeauna o soartă tragică. Conform tradiției, un tânăr creștin numit Nestor a cerut binecuvântarea Sfântului Dimitrie pentru a-l învinge pe Lie, gladiatorul favorit al împăratului, cu scopul de a pune capăt acestor lupte sângeroase. Dimitrie l-a binecuvântat făcându-i semnul crucii pe frunte și i-a spus: „Du-te și vei învinge pe Lie, mărturisind pe Hristos.” Prin rugăciunile Sfântului Dimitrie, Nestor a reușit să-l înfrângă pe Lie, înfigându-i o lance. La finalul luptei, împăratul Maximian a poruncit ca Nestor să fie decapitat, iar Dimitrie să fie ucis cu sulițele. Din trupul Sfântului Dimitrie nu a curs sânge, ci mir vindecător.
Sfântul Dimitrie a fost martirizat la Sirmium, actualul Sremska Mitrovica din Serbia, iar moaștele sale au fost aduse la Tesalonic pe 26 octombrie 413. Biserica ce adăpostește moaștele Sfântului Dimitrie a fost ridicată după un incendiu care a distrus biserica construită de guvernatorul Leontie în perioada 626-634. În 1493, biserica a fost transformată în moschee, dar a revenit cultului creștin în 1912.
Despre Sfântul Dimitrie, grecii susțin că există două figuri sfinte distincte: Sfântul Dimitrie din Tesalonic, fiul guvernatorului, prăznuit pe 26 octombrie, și Sfântul Dimitrie din Sirmium, un diacon martirizat pentru credința sa în Hristos, pomenit pe 9 aprilie. Însă, nu este clar dacă această teorie este corectă. Deocamdată, cercetătorii nu au ajuns la o concluzie finală în legătură cu această ipoteză.
Sfântul Mare Mucenic Dimitrie – protectorul orașului Tesalonic :
Sfântul Mare Mucenic Dimitrie este considerat protectorul orașului Tesalonic. Comunitatea creștină din acest loc a fost întemeiată de Sfântul Apostol Pavel în timpul celei de-a doua călătorii misionare a sa. În fiecare an, pe 26 octombrie, în Tesalonic au loc pelerinaje și procesiuni către moaștele sale sfinte. Momentul central al acestei sărbători este reprezentat de deschiderea raclei în care sunt păstrate sfintele relicve ale Sfântului Dimitrie. Această raclă se află pe partea stângă a naosului, într-un paraclis mic, realizat din marmură și decorat cu fresce care ilustrează scene din viața sfântului.
Episcopul care oficiază la această sărbătoare se roagă în fața raclei, după care binecuvântează untdelemnul pe care îl toarnă peste mirul ce izvorăște în mod minunat din sfintele moaște. Uleiul sfințit, combinat cu acest mir binecuvântat, este oferit credincioșilor, fiind considerat un dar pentru vindecarea atât a sufletului, cât și a trupului.
Proveniența numelui Dimitrie :
Proveniența numelui Dimitrie este de origine grecească și face trimitere la vechea zeiță Demeter. În creștinism, s-a răspândit varianta masculină a numelui, Demetrios, care uneori este interpretat ca o formă simplificată a expresiei „maica poporului” (din grecescul „demos” = popor și „meter” = mamă), fiind pronunțat în greaca modernă ca „dimomitir”. În România, pe lângă variantele masculine precum Dumitru și Dimitrie, întâlnim și forme prescurtate cum ar fi Mitrea, Mitru, Mitu, Dima, dar și diminutive ca Mitrus, Mitruț, Mitrel, Mitrică, Mitus, Mitel, Mitică. Ocazional, sub influența occidentală, apare și forma Mitty. De asemenea, există și versiunea feminină Dumitra, de la care derivă diminutive ca Mita și alte forme.
Dintre cei 331.485 de români care își sărbătoresc ziua numelui de Sfântul Dimitrie, 287.566 sunt bărbați, iar 43.919 sunt femei. Numele cel mai răspândit este Dumitru, purtat de peste 270.000 de persoane în România.