Când sunt Floriile în 2024. Duminica Floriilor

Ce semnificație are sărbătoarea de Florii Sărbătoarea de Florii este una dintre cele mai importante sărbători creștine. Primele menţiuni despre sărbătoarea Floriilor provin din secolul al IV-lea. Sfântului Epifanie i se atribuie două predici la această sărbătoare. De asemenea, pelerina Egeria descrie, în însemnările ei de călătorie, modul în care se celebra această duminică în Ierusalim, spre sfârşitul secolului al IV-lea. Mai mult, unii dintre marii părinţi ai Bisericii, între care se află Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Ambrozie şi Sfântul Chiril al Alexandriei, au avut predici celebre ţinute în cinstea sărbătorii de Florii. Denumirea populară a sărbătorii – Florii – are origini păgâne, provenind de la zeiţa romană a florilor, Flora, zeiţa reînvierii naturii, care era sărbătorită la 28 aprilie prin ramuri înverzite simbolizând renaşterea naturii. În timp, creştinii au suprapus Sărbătoarea Floriilor peste prăznuirea Intrării Domnului în Ierusalim.
Când sunt Floriile în 2024 Floriile sunt sărbătorite în fiecare an cu o săptămână înainte de duminica Paștelui. Floriile în 2024 sunt celebrate pe data de 28 aprilie. Deși Duminica Sfânta a Intrării Domnului în Ierusalim este o sărbătoare plină de bucurie și pace sufletească, ea marchează și începutul patimilor lui Iisus Hristos, Săptămâna Sfântă simbolizând durerea și chinurile pe care Mântuitorul le-a îndurat pentru că păcatele oamenilor să fie iertate.
Salcia de Florii înlocuieşte, de fapt, ramurile de măslin şi finic, care nu se găsesc în România. Pe de altă parte, potrivit unei legende, salcia s-ar fi făcut punte peste un râu pentru Maica Domnului, ajutând-o să îşi continue drumul. Drept mulţumire, Fecioara Maria a dăruit sfinţenie salciei. În zilele noastre, creştinii adună crenguţe de salcie pe care le duc la biserică pentru a fi sfinţite de preoţi, apoi le aşază la icoane, ca să-i păzească pe toţi cei din casă de boli. Alţii respectă o altă tradiție de Florii: le prind la uşa de la intrare, să le protejeze locuinţa sau şi îşi încing mijlocul cu ele, fiind convinşi că astfel alungă durerile.